Bulbii de primăvară (lalele, narcise, zambile, brânduşe, ghiocei) trebuie plantaţi toamna (mijlocul lui octombrie până în noiembrie) când temperatura solului este între 5-7°C, pentru a rămâne suficient timp pentru producerea rădăcinilor până la venirea îngheţului.

Metoda de plantat : Bulbii plantaţi în solurile nisipoase trebuie să fie poziţionaţi mai adânc decât în cele argiloase. Pământul, săpat la adâncimea corespunzătoare, se amestecă cu nisip. Bulbii se presează în sol, în zona pregătită şi apoi se acoperă cu pământ. Nu trebuie să rămână aer între bulb şi fundul gropii. Pentru a evita prezenţa aerului este indicat să fie pus pus un strat subţire de nisip, la baza lor.
Interspaţiile corecte dintre bulbi depind de specificul bulbului. Trebuie ţinut cont nu doar de spaţiul de care au nevoie plantele ci şi de cât de des vor fi săpate şi divizate. Evitaţi aranjarea în puncte sau linii.
Mulţi bulbi care înfloresc primăvara sunt “supraplantaţi” cu alte plante, mai ales anuale.
Aveţi grijă să nu săpaţi prea adânc,pentru a nu distruge bulbii!
Bulbii cei mai mari nu asigură neapărat un efect frumos al peisajului.
În general, bulbii medii vor avea inflorescenţe superbe.

Substratul de cultură trebuie să fie foarte hrănitor, bogat în humus, în el încorporându-se şi mraniţă.

Aranjarea plantelor în grădină : Plantele cu bulbi se pot ţine şi în ghivece, dar e bine ca, de primăvara până toamna, ghivecele să fie puse afară, în grădină, sau într-un balcon deschis. Există specii de plante cu bulbi precum , colchicum şi crocus care înfloresc la 3 săptămâni după plantare.
Stânjeneii pot fi plantaţi în grădina în mai multe locuri, în timp ce alte bulboase, cum sunt lalelele, allium, narcisele şi zambilele, produc un ansamblu floral reuşit dacă sunt aşezate în răzoare, pe rânduri sau în grupuri compacte. Anemonele şi alţi bulbi de mici dimensiuni dau un rezultat mult mai plăcut dacă se plantează în grup, punând cel puţin 10-12 bulbi unul lângă altul.
Când se pregătesc răzoarele trebuie controlată şi înălţimea plantelor, astfel încât în faţă se aşează stânjeneii, chinodoxa şi lăcrămioarele, care nu depăşesc 10-15 cm înălţime. în spaţiul intermediar se plantează lalele, zambile, narcise, în timp ce în rândul din spate, ca fundal, se plantează allium şi crini, ce produc o vegetaţie înaltă, care uneori ajunge până la 60-90 cm. înălţime.

Îngrijirea plantelor bulboase de primăvară : Avantajul plantelor bulboase este dăruirea unor splendide inflorescenţe fără a necesita un tratament asiduu. După ce bulbii au fost puşi în pământ şi terenul udat, se poate uita de îngrijirea acestora, până la primavără când ploile lucrează în locul grădinarului, umezind substratul şi trezind la viaţă mugurii subterani.
Este posibil să fie necesară o udare suplimentară a bulbilor primăvara, în caz de secetă prelungită sau în cazul bulbilor tinuti în ghivece. După udarea terenului , se lasă să se usuce complet pământul până i se furnizează altă apă, pentru a nu favoriza dezvoltarea mucegaiului ce va deteriora rapid bulbii.
După înflorire se lasă să se dezvolte bine frunzişul, care contribuie la producerea substanţelor nutritive ce vor fi înmagazinate în bulb pentru inflorescenţa din anul urmator. Când frunzele încep să se ofilească, se pot îndepărta în totalitate. În continuare, planta va fi lasată în repaus vegetativ, deci se poate înceta cu udarea şi cu aplicarea unui eventual îngrăsământ. 
La un interval de 2-3 ani, se scot bulbii din pământ şi se îndepărtează eventualii „pui” care, puşi în pământ la fel ca şi ceilalţi, cu timpul vor forma bulbi care la rândul lor vor înflorii. 
Dacă se hotărăşte cultivarea bulbilor în ghivece, după ce s-au îndepărtat frunzele, se pun ghivecele într-un loc răcoros şi uscat, fără să se ude. În fiecare an se extrg bulboasele din pământul vasului, se schimbă pământul şi se spală bulbii, deoarece supraîncărcarea ghiveciului adesea împiedică corecta dezvoltare a plantei şi în continuare a inflorescenţei.
Vă dorim succes în grădinărit !

Sunt uşor de produs în orice anotimp şi în orice condiţii, reprezentând importante surse de nutrienţi. Germenii au o cantitate de elemente nutritive, vitamine, enzime şi minerale esenţiale mult mai mare decât planta matură. Seminţele germinate sunt, de fapt, o hrană uşor asimilabilă, ce necesită un consum minim de energie din partea organismului nostru.
Germenii pot ajuta organismul supus zilnic unui asalt al toxinelor, cu un sistem imunitar slăbit. Dacă includem germeni în dieta noastră zilnică, vom oferi organismului nostru energia şi hrana necesară pentru a se detoxifia, a se întări şi pentru a se vindeca.
Germenii sunt definiţi ca nişte produse naturiste obţinute prin germinarea unor seminţe comestibile (deci nu sunt seminţele efectiv!), netratate chimic, în condiţii stricte de igienă.

GERMENI DE GRÂU 
Germenii de grâu au un efect antioxidant puternic, fiind o importantă sursă de săruri minerale Ca, K, Fe, Mg, P şi vitamine A, B, C, D, E. Sunt o importantă sursă de proteine, datorită conţinutului în aminoacizi esenţiali, care nu pot fi sintetizaţi în organism, ca atare produsul trebuie consumat în mod regulat.

GERMENI DE RIDICHE
Au efect de epurare a ficatului şi rinichilor, slab efect diuretic şi de detoxifiere a organismului. Pe lângă conţinutul în vitamina B, sunt şi o importantă sursă de minerale Fe, K, P. Componenţii cei mai importanţi ai germenilor sunt enzimele, respectiv flavonoidele, care acţionează sinergic, prin potenţare reciprocă a acţiunii.

GERMENI DE LUCERNĂ(alfaalfa, erba medica)
Germenii de lucernă sunt cei mai bogaţi şi mai compleţi germeni. Conform tradiţiei, primii care au cultivat lucernă au fost arabii, în urmă cu 2.000 ani şi ei au numit-o “părintele tuturor alimentelor”. Sunt bogaţi în 8 enzime importante pentru digestie şi compuşi importanţi precum  fitohormoni, saponine, acid L-succinic, clorofilă. Sunt o importantă sursă de vitamine A, C, B12, D, E, K şi minerale Ca, P, Mg, Mn. Nici un fruct şi nici o plantă nu conţine atâtea enzime indispensabile digestiei. Stimuleaza secreţia lactată la femeile care alăptează. Datorită conţinutului său de acid de chihlimbar ajută la menţinerea elasticităţii ţesutului conjuctiv. Contin şi o cantitate mare de proteine (35%). De asemenea conţin toţi aminoacizii esenţiali.

GERMENI DE BROCCOLI
Au valoare nutritivă şi alimentară ridicată, datorită conţinutului bogat în glucide, vitamine şi săruri minerale. Broccoli are origine comună cu conopida. Germenii de broccoli reprezintă cea mai complexă sursă naturală de enzime. Prezintă un conţinut ridicat în săruri minerale Fe, K, Mn, Se, Zn, Mg, Ca iar datorită efectului sinergic al elementelor din compoziţie este indispensabil pentru păstrarea sănătăţii. Germenii de broccoli sunt o sursă excelentă de vitamina A si C. Germenii au proprietăţi diuretice bine cunoscute şi ajută la îmbunătăţirea sistemului imunitar.

GERMENI DE FLOAREA SOARELUI
Efectele sale de înfrumuseţare corporală au fost cunoscute încă din antichitate. Efectul principal al germenilor, menţinerea sănătăţii epidermei, se datorează conţinutului ridicat în uleiuri, vitamine şi săruri minerale cu acţiune protectoare. Datorită compuşilor cu un conţinut  ridicat în fosfaţi prezintă efecte de curăţare, înfrumuseţare şi hrănire a pielii, având rol în combaterea acneei, fiind în acelaşi timp o importantă sursă de vitamina E şi B12, respectiv niacină (vitamina pielii). Sunt bogaţi în compuşi minerali: P, Ca , Fe, Zn, I, Mg.

GERMENI DE VARZĂ ROŞIE
Germenii au proprietăţi antioxidante extraordinare, determinate de compuşii din structură, cum ar fi sulforafanii, indocarbazolul, care stimulează producerea de enzime necesare combaterii cancerului. Au un conţinut ridicat în vitamina U, cu efect antiulceros dovedit. Conţinutul în calciu corespunde celui din lapte.

GERMENI DE VARZ­Ă CREAŢĂ (BRUXELLES)
Varza de Bruxelles este considerată o minunată inovaţie a horticultorilor danezi. Efectele sale se manifestă la nivelul pancreasului prin ameliorarea procesului de sinteză a insulinei. Utilizarea sa în diabetul zaharat se datorează conţinutului în mangan, crom şi alte elemente minerale. Sunt o sursă bogată de vitamine A, B şi C şi minerale Ca, Na, K, P, Fe, S, Mn, Cr.

Puteti adăuga germenii: proaspeţi în salată, varză murată, piure de cartofi, cartofi copţi, salată de fructe, omletă, cu ceapă şi alte legume. Utilizaţi-i ca garnitură la platouri. Adăugaţi-i la pizza, la prăjiturile de cartofi, ciorbe, salată orientală. Adăugaţi germeni striviţi la mujdeiul de usturoi. Amestecaţi branza cu mărar şi germeni striviţi; utilizaţi aceasta brânză pentru a umple ardei.