Kertimag - seminte, bulbi si material saditor


Unele legume şi flori se pot cultiva foarte uşor şi în ghivece, jardiniere şi vase decorative . Aşa le veţi avea mai aproape de dumneavoastră în bucătărie, pentru a le folosi la gătit sau pur şi simplu pentru frumuseţea lor estetică. Aceasta este cea mai bună soluţie mai ales dacă nu dispuneţi de o grădină foarte mare.

Din Colecţia Premium vă propunem următoarele plicuri de seminţe.

Tomate Vilma
Tomate Goldkrone
Busuioc cu frunze verzi

Busuioc cu frunze roşii
Fasole urcătoare
Salată pentru frunze

Seminţele PRIMASEM

Plante aromatice în ghivece sau lădiţe

Este des practicat în gospodăriile individuale deoarece acestea se manevrează uşor şi pot fi mutate în diferite spaţii şi locuri, în funcţie de lumină şi căldură.
Se pot folosi lădiţe din lemn sau din plastic cu lungimea de 40 cm, înălţimea de 6-8 cm, sau ghivece din material plastic, ori de pământ ars cu diametrul de 8-10 cm. Pe fundul ghiveciului sau lădiţei se aşterne un strat foarte subţire de nisip, apoi amestec de pământ care se bătâtoreşte uşor ,în aşa fel încât să rămână 1 cm gol pănă la gura recipientului. În fiecare ghiveci se seamană 3-5 seminţe, la adâncimea de 2-3 cm, apoi se udă.
În lăzi se marchează rândurile la distanţa de 4-5 cm cu un marcator, se repartizează seminţele pe rând la cca 1 cm.
Se pot semăna specii ca buşuioc, cimbru, coriandru, pătrunjel frunze, ceapă pentu frunze, usturoi pentru frunze, mentă, cimbrişor etc. Ghivecele se asează în spaţii bine încălzite, la 24-28°C, acoperite cu hârtie până la răsărirea plantelor.
Plantele mature se pot folosi în mâncare, iar puieţii se pun în alte tăviţe şi se repetă ciclul.
Legumele şi plantele aromatice crescute în vasele proprii sunt mult mai savuroase decât cele de duzină. Un alt avantaj este ca mediul din ghivece se încălzeşte repede şi putem avea mult mai devreme plante mature decât dacă le-aţi fii cultivat în pământ.


 
Bandă de hârtie cu seminţe

Prin folosirea ei evităm lucrarea obositoare de rărit, astfel semănatul este mai uşor şi rapid, plantele cresc mai intensiv, iar hârtia folosită se degradează în sol.
Semănat:
1. Să formăm brazdă adâncă de 1-2 cm cu vârful sapei.
2. Să despărţim benzile dealungul perforaţiilor.
3. Să aşezăm banda în brazdă şi să udăm bine.
4. Să acoperim cu pământ uşor şi să udăm (fără să-1 înnămolim). Îngrijirea: în timpul răsăririi solul trebuie menţinut umed şi se îndepărtează buruienile
Tipuri de benzi cu seminţe:
• AMESTEC DE PLANTE AROMATICE
• BANDĂ CU PĂTRUNJEL
• BANDĂ CU MORCOVI
• BANDĂ CU AMESTEC DE SALATĂ FRUNZE
• „COVOR DE FLORI” - amestec de flori anuale
• ”GRĂDINILOR ŢĂRĂNEŞTI”- amestec de flori anuale

banda de hartie cu seminte
              
      DRĂGAICA             GALBEN SUPERIOR            UNIBAC

Seria de seminţe Primasem vin în întâmpinarea solicitării dumneavoastră de a comercializa seminţe de legume din patrimoniul genetic românesc, cum sunt varza de Buzău, ceapa Roşie de Arieş, vinete Drăgaica, ardei Galben Superior etc. Soiurile autohtone din această serie provin din staţiuni renumite de cercetare legumicole din ţară, cum sunt SCDL Buzău, SDCL Bacău şi SDCL Iernut.

              
      DE BUZĂU             AURIE DE BACĂU            ROŞIE DE ARIEŞ

Legumele constituie o categorie de alimente sănătoase, de înaltă calitate şi cu un efect benefic asupra sănătăţii şi calităţii vieţii. Legumele îmbină savoarea cu valoarea nutritivă, ele conţinând importante vitamine, fibre şi alte substanţe, cum ar fi mineralele şi micronutrienţii, alături de materiile vegetale secundare. Avem convingerea că gustul şi savoarea acestor legume vă va amintii de copilărie, de legumele din grădina bunicii.

"Legumele românești au aromă, gust și repezintă un izvor de sănătate"

Aceasta este concluzia unui experiment realizat la stațiunea de cerectări legumicole din Buzău. Timp de șase luni, legumele românești au fost testate în comparație cu cele aduse din import. Legumele solano-fructoase importate au rezistat timp de șase luni fără să se strice, în timp ce legumele românești au început să se deprecieze după două-trei săptămâni. Potrivit surselor Agro Fm, acest lucru se explică prin faptul că legumele aduse din afară nu au gust specific, sunt cultivate pe substrat nutritiv sau pe vată minerală, au la bază soiuri ameliorate și sunt tratate chimic prin iradiere. În concluzie legumele noastre sunt mai sănătoase şi savuroase decât cele din import.” Sursa: www.recolta.ro

Producerea de răsaduri

Lunile ianuarie – februarie sunt cele mai potrivite pentru ca cei interesaţi, mici sau mari legumicultori şi floricultori, să decidă pentru ce metode de producere a răsadurilor vor opta şi, în funcţie de acestea, să îşi pregătească seminţele, substratul şi terenul pentru creşterea răsadurilor, spaţiile adecvate, nutrienţii cei mai potriviţi. Producerea răsadurilor este o etapă important în procesul obţinerii legumelor/florilor, fie ca e vorba de gospodăriile individuale sau de culturile pe mari suprafeţe, în scopul comercializării produselor. Răsadurile sunt necesare pentru culturile de tomate, ardei, varză, vinete, castraveti, conopidă, castraveţi, ţelină, sparanghel, ceapă de apă, salată etc. Răsadurile (plantele tinere de 35-55 de zile) asigură o grăbire a vegetaţiei, recolte timpurii şi o mai mare productivitate.

Unde şi cum se produc răsadurile? Răsadurile se pot obţine în sere, solarii sau răsadniţe încălzite sau reci. Cele mai bune condiţii pentru răsaduri pot fi asigurate în sere şi solarii, unde temperatura poate fi controlată strict.

  1. Răsadniţele, în ţara noastră, se folosesc, înca, la scară largă, şi presupun aranjarea unor suprafeţe delimitate cu tocuri de lemn sau plastic/prefabricate din beton, acoperite cu sticlă. Pe locul destinat răsadniţelor, în ianuarie-februarie, se amenajează straturi succesive de paie uscate, rumeguş, frunze (adunate în grămezi, toamna, şi acoperite), coceni tocaţi, gunoi de grajd. Atât în răsadniţele îngropate (săpate sub nivelul solului), cât şi în cele de suprafaţa, stratul trebuie să aibă o grosime de 60-70 de centimetri. Peste acest pat, care are rolul de a asigura căldura pentru răsaduri, se aşează pământul nutritiv (adunat de toamna, de pe suprafeţele de pe care s-a strâns recolta) şi care trebuie să fie afânat, curaţat de resturile de rădăcini sau de pietricele şi dezinfectat (cel mai bine este să fie cernut). Pentru o bună aerisire a pământului, acesta se asază în platforme şi, înainte de a fi asezat în răsadniţe, se lopătează.
  2. În solarii încălzite vă recomandăm folosirea sistemului JIFFY,  care începând cu 1952, a fost introdus în lume. Peste 3 milioane de răsaduri se produc în fiecare zi în produsele din turba JIFFY (legumicultură, floricultură, viticultură, silvicultură).

Pastilele JIFFY-7 sunt fabricate din turbă sterilizată cu abur şi îmbogăţită cu îngrăşăminte şi regulatori ai pH-ului, fapt ce asigură pentru o perioadă de aproximativ două săptamâni nu numai o mortalitate foarte redusă a răsadului, dar şi o dezvoltare viguroasă şi uniformă a acestora.

              

Avantaje sistemului JIFFY

1. Asigură germinaţia optimă a seminţelor.
2. Reduce în totalitate pierderea de seminţe.
3. Favorizează dezvoltarea rapidă şi liberă a rădăcinilor.
4. Calitatea superioară şi uniformă a plantelor.
5. Răsaduri libere de boli.
6. Plasa biodegradabilă protejează planta împotriva dăunătorilor din sol.
7. Dispare şocul de transplantare.
8. Favorizează timpurietatea recoltei.
9. Elimină deteriorarea răsadurilor la transplantare.
10. Favorizează timpurietatea recoltei.
11. Elimină lucrările şi cheltuielile aferente asigurării substratului în vechiul sistem: achiziţionarea şi transportul amestecului de pământ, fertilizarea, dezinfectarea şi tratarea fitosanitară a substratului pentru producerea răsadurilor.
12. Se elimină repicatul şi în consecinţă pierderile de răsaduri ce decurg din această operaţiune.
13. Perioada de producere a răsadurilor este mai redusă cu 6-12 zile în comparaţie cu vechiul sistem.
14. Datorită capacităţii turbei de a ţine apa, dispare pericolul de ofilire în timpul transportului.

 
     Polyweb 2006